Menstruație
GYNECOLAND – ROYAL HOSPITAL
Centru de excelență în diagnosticarea și tratarea tuturor afecțiunilor ginecologice și ale sânului
Menstruația este un proces natural și esențial în viața fiecărei femei, fiind un indicator important al sănătății reproductive și generale. Înțelegerea ciclului menstrual este esențială nu doar pentru a monitoriza eventualele neregularități sau probleme, dar și pentru a învăța cum corpul reacționează pe parcursul fiecărei faze a ciclului.
Sănătatea menstruală influențează direct bunăstarea fizică și emoțională, iar orice modificare notabilă în ritmul sau durata menstruației poate semnala probleme medicale care necesită atenție.
Rolul medicului ginecolog este esențial în acest context, fiind un partener de încredere în sănătatea femeii.
GYNECOLAND
Excelență în ginecologie
Sănătatea sânului
Excelență în sănătatea sânului
Chirurgie
Centrul integrat de Chirurgie
Vizitele regulate la ginecolog sunt esențiale pentru a detecta precoce orice afecțiune și pentru a primi sfaturi personalizate legate de gestionarea menstruației și a altor aspecte ale sănătății reproductive. Medicul ginecolog poate oferi recomandări legate de tulburările menstruale, contracepție, prevenirea infecțiilor și îngrijirea în perioadele cheie ale vieții, cum ar fi pubertatea, sarcina sau menopauza.
Royal Hospital Bucharest
Spital multidisciplinar, un centru medical integrat care oferă pacienților cele mai bune soluții de prevenție, diagnostic și tratament, dar și suport emoțional în lupta cu boala. Pentru că înainte de a fi Medici, suntem Oameni. Două cuvinte care ne definesc și ne onorează, amintindu-ne zilnic că nu există satisfacție profesională fără implicare emoțională și nu există rezultate extraordinare fără a pune suflet în ceea ce faci.
Centru de excelență în diagnosticarea și tratarea afecțiunilor ginecologice
De mai bine de 20 de ani, în cadrul Royal Hospital București, a fost creat un adevărat centru de excelență dedicat prevenției, diagnosticului și tratamentului afecțiunilor care țin de ginecologie, deopotrivă benigne și maligne. Sub coordonarea dr. Ioan Stoian se află o echipă multidisciplinară de elită, pregătită oricând să se dedice, trup și suflet, sănătății femeilor de toate vârstele. Implicarea și eforturile echipei sunt dublate de aparatura modernă, de înaltă performanță.
Echipa Royal Hospital
Echipa multidisciplinară Royal Hospital București reunește specialiști ginecologi și obstetricieni cu multă experiență care pot aborda cu succes orice tip de intervenție ginecologică. Centrul de ginecologie se află sub conducerea dr. Ioan Stoian, medic primar obstetrică ginecologie cu aproape 40 de ani de experiență.
La Royal Hospital, medicii noștri dispun de bloc operator complet echipat și aparatura necesară pentru a realiza orice tip de investigație sau procedură este necesară pentru sănătatea ta, fără întârziere, în același loc.
Servicii Royal Hospital Bucharest
De mai bine de 20 de ani, în cadrul Royal Hospital București, a fost creat un adevărat centru de excelență dedicat prevenției, diagnosticului și tratamentului afecțiunilor care țin de ginecologie și sănătatea sânului, deopotrivă benigne și maligne.
O comunicare deschisă cu un specialist contribuie la o mai bună cunoaștere a propriului corp și a nevoilor sale, promovând o viață sănătoasă și echilibrată.
GINECOLOGIE (Consultații, investigații, intervenții chirurgicale, terapie laser)
SĂNĂTATEA SÂNULUI (Consultații, investigații, intervenții chirurgicale, estetică)
IMAGISTICĂ MEDICALĂ (ecografie, mamografie 3D cu tomosinteză, RX, CT)
Ce este menstruația?
Menstruația este procesul natural prin care organismul feminin elimină, în fiecare lună, stratul interior al uterului (endometrul), pregătit anterior pentru o eventuală sarcină. Acest fenomen face parte din ciclul menstrual și este esențial pentru funcționarea corectă a sistemului reproductiv feminin.
În lipsa fertilizării ovulului, endometrul se desprinde și este eliminat prin sângerare vaginală. Menstruația durează, în general, între 3 și 7 zile, dar acest interval poate varia de la femeie la femeie.
Menstruația reprezintă începutul unui nou ciclu menstrual și este, de fapt, semnalul că organismul se pregătește din nou pentru potențiala concepție. În general, femeile experimentează menstruația între pubertate și menopauză, aceasta fiind reglată de un echilibru complex de hormoni care influențează și sănătatea generală, nu doar cea reproductivă.
Rolul menstruației în ciclul reproductiv
Menstruația are un rol foarte important în ciclul reproductiv, pregătind uterul în fiecare lună pentru a susține o posibilă sarcină. Pe parcursul ciclului menstrual, corpul eliberează diferiți hormoni care controlează procesele necesare pentru ovulație și, eventual, pentru implantarea unui embrion în cazul concepției. Dacă nu are loc fertilizarea, menstruația curăță uterul, astfel încât ciclul să reînceapă.
Pe lângă rolul său reproductiv, menstruația poate fi un indicator important al sănătății generale a unei femei. Un ciclu menstrual regulat sugerează un sistem hormonal echilibrat și un corp sănătos. În schimb, menstruațiile dureroase, neregulate sau absența acestora pot semnala probleme de sănătate, cum ar fi tulburări hormonale, infecții sau afecțiuni precum sindromul ovarului polichistic.
Cum funcționează ciclul menstrual?
Ciclul menstrual este un proces fiziologic complex care se desfășoară în patru faze distincte, fiecare cu un rol important în pregătirea corpului pentru o eventuală sarcină.
1. Menstruația
Menstruația marchează începutul ciclului și durează, în general, între 3 și 7 zile. În această fază, stratul superficial al endometrului, care s-a îngroșat în fazele anterioare, este eliminat prin sângerare. Menstruația este însoțită uneori de simptome precum crampe abdominale, balonare sau modificări de dispoziție, cauzate de scăderea nivelului hormonilor estrogen și progesteron.
2. Faza foliculară
Această fază începe în prima zi a menstruației și continuă până la ovulație. Faza foliculară este caracterizată de creșterea nivelului de estrogen și dezvoltarea foliculilor ovarieni, mici saci din ovare care conțin ovule imature. Sub acțiunea hormonului de stimulare foliculară (FSH), un folicul dominant va continua să se dezvolte, pregătindu-se pentru eliberarea unui ovul matur. Pe măsură ce estrogenul crește, endometrul începe să se refacă și să se îngroașe din nou, pregătind uterul pentru o eventuală sarcină.
3. Ovulația
Ovulația este faza ciclului în care un ovul matur este eliberat din foliculul ovarian și este transportat prin trompele uterine, unde poate fi fertilizat de spermatozoizi. Ovulația are loc, de obicei, la mijlocul ciclului menstrual, aproximativ în ziua 14 a unui ciclu de 28 de zile. Această fază este declanșată de creșterea bruscă a hormonului luteinizant (LH). Fereastra de fertilitate, adică perioada în care o femeie este cel mai probabil să rămână însărcinată, este în jurul ovulației, cu câteva zile înainte și după acest moment.
4. Faza luteală
Faza luteală începe imediat după ovulație și durează aproximativ 14 zile. În această perioadă, foliculul gol se transformă în corp galben, o structură care eliberează progesteron pentru a menține endometrul gros și pregătit pentru implantarea unui embrion. Dacă ovulul nu este fertilizat, corpul galben se descompune și nivelurile de progesteron scad. Aceasta determină desprinderea endometrului și începerea unui nou ciclu menstrual. În schimb, dacă ovulul este fertilizat, corpul galben continuă să producă progesteron, susținând sarcina până la dezvoltarea completă a placentei.
Durata și variațiile normale ale ciclului menstrual
Durata ciclului menstrual poate varia semnificativ de la o femeie la alta, dar un ciclu considerat „normal” durează între 21 și 35 de zile. Ciclul menstrual începe în prima zi a menstruației și se termină cu prima zi a următoarei menstruații. Durata medie a unui ciclu menstrual este de aproximativ 28 de zile, însă variațiile de câteva zile în plus sau în minus sunt absolut normale.
În timpul adolescenței și înainte de menopauză, ciclul menstrual poate deveni mai neregulat, deoarece organismul trece prin schimbări hormonale majore. De asemenea, factori precum stresul, alimentația, pierderea sau creșterea bruscă în greutate, activitatea fizică intensă sau anumite afecțiuni medicale pot afecta regularitatea ciclului.
Dacă menstruațiile devin foarte neregulate, extrem de dureroase sau absente pentru mai multe luni, este recomandată o vizită la medicul ginecolog pentru a exclude eventualele probleme de sănătate. Totodată, prezența unor cicluri foarte scurte sau foarte lungi, sângerările între menstruații sau fluxul menstrual excesiv pot semnala tulburări care necesită atenție medicală.
Menstruația și ciclul menstrual sunt aspecte fundamentale ale sănătății reproductive feminine. Înțelegerea modului în care funcționează ciclul menstrual și a variațiilor normale poate ajuta la identificarea eventualelor probleme și la gestionarea mai eficientă a sănătății. Ciclul menstrual regulat și fără complicații este un semn al unui organism echilibrat și sănătos, iar orice modificare semnificativă trebuie discutată cu un specialist, pentru a asigura menținerea unei bune stări de sănătate.
Tulburări menstruale comune
Tulburările menstruale sunt relativ frecvente și pot afecta femeile de orice vârstă. Ele variază de la cicluri neregulate și fluxuri anormal de abundente până la dureri severe sau absența completă a menstruației.
Aceste tulburări pot avea un impact semnificativ asupra sănătății generale și a calității vieții, motiv pentru care este importantă identificarea cauzelor și tratarea corespunzătoare. Iată câteva dintre cele mai comune tulburări menstruale și metodele de gestionare.
1. Menstruația neregulată: Cauze și posibile soluții
Menstruația neregulată se referă la cicluri menstruale care variază semnificativ ca durată, volum sau frecvență. În mod normal, un ciclu menstrual durează între 21 și 35 de zile, însă la unele femei ciclurile pot fi mai scurte, mai lungi sau pot apărea menstruații în afara acestui interval.
Cauze ale menstruației neregulate:
- Dezechilibre hormonale: Cea mai frecventă cauză a menstruației neregulate o reprezintă dezechilibrele hormonale, în special în nivelurile de estrogen și progesteron. Aceste dezechilibre pot fi cauzate de sindromul ovarului polichistic (SOP), perimenopauză sau tulburări tiroidiene.
- Stresul: Stresul fizic sau emoțional poate afecta nivelurile de hormoni și, implicit, regularitatea ciclului menstrual.
- Modificări în greutate: Pierderea sau creșterea bruscă în greutate pot afecta producția de hormoni, influențând ciclul menstrual.
- Exercițiile fizice excesive: Activitatea fizică intensă poate suprima ovulația și poate duce la cicluri neregulate sau chiar la amenoree.
- Probleme de sănătate: Afecțiuni medicale precum diabetul, boala celiacă sau tulburările tiroidiene pot contribui la neregularitatea ciclului menstrual.
Soluții pentru menstruația neregulată:
- Monitorizarea ciclului: Păstrarea unui calendar menstrual sau utilizarea unei aplicații de urmărire a ciclului poate ajuta la detectarea oricăror neregularități.
- Tratament hormonal: În unele cazuri, medicamentele hormonale, precum contraceptivele orale sau terapia hormonală, pot ajuta la reglarea ciclului.
- Stil de viață echilibrat: O dietă sănătoasă, gestionarea stresului și exercițiile fizice moderate pot contribui la menținerea unui ciclu menstrual regulat.
- Consult medical: Dacă menstruația neregulată persistă, este important să consulți un ginecolog pentru a identifica cauza și a primi tratament adecvat.
2. Menoragia (flux abundent): Cauze și tratamente posibile
Menoragia este o tulburare menstruală caracterizată de un flux menstrual excesiv sau prelungit. Femeile cu menoragie pot experimenta sângerări atât de abundente încât le afectează activitățile zilnice și necesită schimbarea frecventă a produselor de igienă menstruală.
Cauze ale menoragiei:
- Dezechilibre hormonale: Un nivel scăzut de progesteron sau un nivel crescut de estrogen poate duce la o îngroșare excesivă a endometrului, provocând fluxuri menstruale abundente.
- Fibroame uterine: Aceste tumori benigne pot provoca sângerări menstruale abundente și dureri.
- Polipi uterini: Creșteri benigne la nivelul mucoasei uterine pot contribui, de asemenea, la sângerările abundente.
- Afecțiuni de coagulare: Tulburările de coagulare a sângelui, cum ar fi boala von Willebrand, pot cauza menoragie.
- Dispozitive intrauterine (DIU): Unele DIU non-hormonale pot crește fluxul menstrual.
Tratamente pentru menoragie:
- Medicamente antiinflamatoare (AINS): Medicamentele precum ibuprofenul pot reduce fluxul menstrual și pot ameliora durerile.
- Tratament hormonal: Contraceptivele orale sau alte forme de tratament hormonal pot reduce sângerările abundente.
- Intervenții chirurgicale: În cazurile severe, pot fi necesare proceduri precum ablația endometrului sau îndepărtarea fibromelor.
- Consult medical: Dacă menoragia afectează calitatea vieții, este important să consulți un medic pentru investigații și tratament.
3. Dismenoreea (dureri menstruale): Cum să gestionezi durerile menstruale
Dismenoreea se referă la durerile menstruale, care pot varia de la disconfort ușor până la crampe severe. Aceste dureri sunt cauzate de contracțiile uterine, care ajută la eliminarea endometrului.
Cauze ale dismenoreei:
- Prostaglandine: Nivelurile ridicate de prostaglandine, substanțe chimice eliberate în timpul menstruației, pot cauza contracții uterine puternice și, implicit, dureri.
- Endometrioză: Aceasta este o afecțiune în care țesutul similar endometrului crește în afara uterului, provocând dureri severe.
- Fibroame uterine: Aceste tumori pot contribui la dureri menstruale intense.
Gestionarea durerilor menstruale:
- Medicamente pentru durere: Analgezicele, cum ar fi ibuprofenul sau acetaminofenul, pot ajuta la ameliorarea durerilor menstruale.
- Căldură: Aplicarea unei sticle cu apă caldă pe abdomen poate relaxa mușchii și reduce crampele.
- Exerciții fizice: Activitățile fizice ușoare, cum ar fi mersul pe jos sau yoga, pot ajuta la reducerea durerilor.
- Consult medical: Dacă durerile sunt severe și persistente, este important să consulți un ginecolog pentru a exclude afecțiuni precum endometrioza.
4. Amenoreea (absența menstruației): Cauze și tratamente
Amenoreea este absența menstruației timp de trei sau mai multe luni consecutive. Aceasta poate fi clasificată în amenoree primară (când menstruația nu a început până la vârsta de 16 ani) și amenoree secundară (când menstruația a început, dar ulterior a încetat).
Cauze ale amenoreei:
- Dezechilibre hormonale: Afecțiuni precum sindromul ovarului polichistic (SOP) sau tulburările tiroidiene pot cauza amenoree.
- Stil de viață: Exercițiile fizice intense, scăderea drastică în greutate sau stresul pot suprima ciclul menstrual.
- Sarcina: Amenoreea este un simptom comun al sarcinii.
- Afecțiuni cronice: Tulburările alimentare, cum ar fi anorexia, și alte afecțiuni medicale grave pot duce la absența menstruației.
Tratamente pentru amenoree:
- Tratament hormonal: Terapia hormonală poate ajuta la restabilirea ciclului menstrual.
- Modificări ale stilului de viață: O alimentație echilibrată, reducerea stresului și exercițiile fizice moderate pot ajuta la reluarea menstruației.
- Consult medical: Dacă menstruația lipsește pentru o perioadă mai lungă de timp, este esențial să consulți un medic pentru investigații suplimentare.
5. Sindromul premenstrual (SPM): Simptome și metode de gestionare
Sindromul premenstrual (SPM) se referă la o serie de simptome fizice și emoționale care apar înainte de menstruație. Acestea includ schimbări de dispoziție, balonare, oboseală, sensibilitate la nivelul sânilor și anxietate.
Simptome ale SPM:
- Simptome emoționale: Iritabilitate, anxietate, depresie și schimbări de dispoziție.
- Simptome fizice: Dureri de cap, oboseală, balonare și dureri articulare.
Metode de gestionare a SPM:
- Modificări ale stilului de viață: O dietă sănătoasă, bogată în fructe și legume, poate reduce simptomele SPM. Exercițiile fizice regulate și gestionarea stresului sunt, de asemenea, eficiente.
- Medicamente: În unele cazuri, medicamentele antiinflamatoare sau anticoncepționalele pot fi prescrise pentru ameliorarea simptomelor.
- Consult medical: Dacă simptomele SPM sunt severe, este recomandat să discuți cu un medic pentru a explora opțiunile de tratament.
Tulburările menstruale sunt frecvente și pot varia de la simple neregularități până la probleme complexe care necesită tratament medical. Înțelegerea acestor tulburări și colaborarea cu un medic specialist sunt esențiale pentru menținerea sănătății reproductive și a calității vieții.
Pubertatea și prima menstruație (menarha)
Pubertatea este o etapă semnificativă în dezvoltarea fiecărei fete, marcată de schimbări fizice, hormonale și emoționale care pregătesc corpul pentru viața adultă. Una dintre cele mai importante schimbări din timpul pubertății este prima menstruație, cunoscută sub numele de menarha.
Menarha reprezintă un moment major în viața unei fete, simbolizând începutul ciclului reproductiv. Înțelegerea acestui proces, atât de către adolescente, cât și de către părinți, este esențială pentru a face tranziția cât mai lină și confortabilă.
Când începe prima menstruație?
Prima menstruație apare, de obicei, între vârstele de 9 și 15 ani, dar poate varia în funcție de factori genetici, hormonali și de stilul de viață. Menarha este precedată de alte semne de pubertate, cum ar fi dezvoltarea sânilor, apariția părului pubian și creșterea rapidă în înălțime. În general, menstruația apare la aproximativ doi ani după începerea dezvoltării sânilor, dar acest interval poate diferi de la o fată la alta.
Factorii care pot influența momentul primei menstruații includ:
- Genetica: Momentul menarhei poate fi influențat de când a avut loc prima menstruație a mamei sau altor femei din familie.
- Sănătatea generală: Nutriția, greutatea corporală și stilul de viață pot afecta momentul debutului menstruației. Fetele care au o dietă echilibrată și o greutate normală pot experimenta menarha mai devreme.
- Factorii de mediu: Stresul, condițiile de viață și expunerea la anumite substanțe chimice sau factori hormonali pot influența vârsta la care apare menarha.
Simptomele care anunță menarha
Există câteva semne care pot indica faptul că prima menstruație se apropie. Acestea sunt normale și pot varia în intensitate de la o fată la alta. Simptomele includ:
- Dezvoltarea sânilor: Acesta este unul dintre primele semne de pubertate și poate începe cu doi-trei ani înainte de menarhă. Fetele vor observa că sânii încep să crească și devin mai sensibili.
- Apariția părului pubian și axilar: Creșterea părului în zona pubiană și sub brațe este un alt semn că pubertatea a început și că menstruația este pe cale să apară.
- Modificări ale corpului: Pe lângă dezvoltarea sânilor și creșterea părului, fetele pot experimenta și o schimbare rapidă a înălțimii și a formei corpului.
- Secreții vaginale: Cu câteva luni sau chiar un an înainte de prima menstruație, fetele pot observa secreții vaginale albe sau gălbui. Acestea sunt un semn normal că organismul se pregătește pentru menstruație.
- Crampe ușoare: Unele fete pot experimenta dureri ușoare în partea inferioară a abdomenului cu câteva zile înainte de menarhă, asemănătoare cu crampele menstruale.
Sfaturi pentru gestionarea primei menstruații: Explicații pentru adolescente și părinți
Pentru adolescente:
- Fii pregătită: Este normal să te simți neliniștită înainte de prima menstruație, dar este important să înțelegi că menstruația este un proces natural și sănătos. Păstrează în geantă un absorbant sau un tampon pentru a fi pregătită în orice moment.
- Notează simptomele: Dacă observi unele dintre semnele de pubertate menționate mai sus, poate fi util să începi să urmărești simptomele tale și să discuți cu un adult de încredere. Poți folosi un jurnal sau o aplicație pentru a urmări ciclul menstrual după ce începe.
- Nu te îngrijora de durata sau fluxul menstruației: În primele luni, menstruațiile pot fi neregulate. Fluxul menstrual poate fi ușor sau abundent, iar durata menstruației poate varia între 3 și 7 zile. Cu timpul, ciclul menstrual va deveni mai regulat.
- Acordă atenție igienei intime: Este important să menții o bună igienă în timpul menstruației. Schimbă absorbantul sau tamponul la fiecare 4-6 ore pentru a preveni mirosurile neplăcute și infecțiile. Dacă folosești cupe menstruale, asigură-te că urmezi instrucțiunile de curățare.
- Discută deschis: Nu ezita să vorbești despre menstruație cu mama, o soră mai mare sau o altă persoană de încredere. Este important să știi că nu ești singură și că este un proces prin care trec toate fetele.
Pentru părinți:
- Fii deschis și comunicativ: Este esențial să începi discuțiile despre menstruație înainte ca fiica ta să ajungă la pubertate. Încearcă să explici menstruația ca pe un proces natural și sănătos, astfel încât ea să nu fie surprinsă sau speriată când începe prima menstruație.
- Pregătește un „kit menstrual”: Poți crea un mic kit cu absorbante, tampoane sau cupe menstruale, șervețele umede și lenjerie de schimb. Încurajează-o pe fiica ta să poarte acest kit cu ea la școală sau în excursii, pentru a fi pregătită.
- Fii empatic și sprijinitor: Prima menstruație poate fi un moment emoțional pentru o adolescentă. Asigură-te că îi oferi sprijin emoțional și răspunzi la orice întrebare ar putea avea despre menstruație sau alte schimbări corporale. Reasigur-o că este normal să se simtă neliniștită sau să aibă întrebări.
- Educația despre igiena menstruală: Ajută-ți fiica să înțeleagă importanța igienei intime în timpul menstruației. Explică-i cum să folosească corect produsele de igienă menstruală și asigură-te că știe cum să gestioneze situațiile neprevăzute, cum ar fi o menstruație începută la școală.
Prima menstruație reprezintă un pas important în viața oricărei fete, iar o pregătire adecvată, alături de o bună comunicare între adolescente și părinți, poate face această tranziție mult mai ușoară. Menarha nu este doar un semn al maturizării corpului, ci și un moment de învățare despre sănătatea menstruală și igienă. Cu sprijinul potrivit, fetele pot înfrunta acest proces cu încredere și confort.
Cum să gestionezi menstruația
Gestionarea menstruației implică atât alegerea produselor de igienă potrivite, cât și menținerea unui stil de viață sănătos, care să ajute la reducerea disconfortului și la îmbunătățirea stării generale.
Fiecare femeie are o experiență unică în ceea ce privește menstruația, astfel că este important să înveți ce funcționează cel mai bine pentru tine.
Produse de igienă menstruală:
Absorbante, tampoane, cupe menstruale – avantaje și dezavantaje
Există o varietate de produse de igienă menstruală disponibile, iar alegerea unui produs potrivit depinde de fluxul menstrual, stilul de viață și preferințele personale. Cele mai comune opțiuni sunt absorbantele, tampoanele și cupele menstruale. Iată o analiză a avantajelor și dezavantajelor fiecăruia:
Absorbante
Avantaje:
- Accesibilitate: Sunt ușor de găsit și disponibile într-o varietate de dimensiuni și niveluri de absorbție.
- Ușurință în utilizare: Sunt simple de folosit și nu necesită inserare, ceea ce le face o opțiune bună pentru fetele aflate la prima menstruație sau pentru femeile care nu se simt confortabil cu alte produse.
- Siguranță: Nu există riscul sindromului șocului toxic (TSS), care poate fi asociat cu utilizarea tampoanelor.
Dezavantaje:
- Confort redus: În funcție de grosimea și materialul absorbantului, acesta poate fi incomod sau vizibil sub haine strâmte.
- Impact ecologic: Absorbantele de unică folosință generează deșeuri și sunt mai puțin prietenoase cu mediul înconjurător.
- Iritații: Folosirea prelungită a absorbantelor poate duce la iritații ale pielii sau la o senzație de umezeală.
Tampoane
Avantaje:
- Discreție: Tampoanele sunt mici și nu sunt vizibile sub haine, fiind ideale pentru activități fizice sau înot.
- Confort: Odată inserate corect, nu ar trebui să le simți și îți oferă o mai mare libertate de mișcare.
- Varietate: Există tampoane de diferite dimensiuni și niveluri de absorbție, astfel încât poți alege în funcție de fluxul tău menstrual.
Dezavantaje:
- Sindromul șocului toxic (TSS): Există un risc mic de a dezvolta TSS, o afecțiune rară dar gravă, dacă tampoanele sunt lăsate prea mult timp în corp (mai mult de 8 ore).
- Dificultăți la inserare: Unele femei, în special fetele tinere, pot considera introducerea tampoanelor incomodă sau dificilă.
- Iritații vaginale: În unele cazuri, tampoanele pot usca mucoasa vaginală sau pot provoca iritații.
Cupe menstruale
Avantaje:
- Durabilitate: Cupele menstruale sunt reutilizabile și pot dura ani de zile, fiind o opțiune ecologică și economică pe termen lung.
- Capacitate mare de colectare: Pot colecta mai mult sânge menstrual decât absorbantele sau tampoanele, ceea ce înseamnă că pot fi purtate pentru perioade mai lungi de timp (până la 12 ore).
- Confort: Cupele, odată inserate corect, sunt confortabile și discrete.
Dezavantaje:
- Învățare: Inserarea și îndepărtarea corectă pot necesita practică și timp pentru a te obișnui.
- Îngrijire: Cupele menstruale trebuie spălate și sterilizate între utilizări, ceea ce poate fi mai complicat, mai ales în locuri publice.
- Cost inițial: Deși economice pe termen lung, cupele menstruale pot fi mai scumpe la achiziția inițială.
Sfaturi pentru igiena intimă în timpul menstruației
Menținerea igienei intime este esențială în timpul menstruației pentru a preveni infecțiile și disconfortul. Iată câteva sfaturi utile:
- Schimbă produsele de igienă regulat: Este important să schimbi absorbantele sau tampoanele la fiecare 4-6 ore pentru a preveni acumularea bacteriilor și mirosurile neplăcute. Dacă folosești o cupă menstruală, golește-o cel puțin de două ori pe zi.
- Folosește apă caldă și săpun delicat: Spală zona intimă zilnic cu apă călduță și un săpun blând, fără parfumuri sau ingrediente iritante. Evită utilizarea produselor dure, cum ar fi șervețelele intime parfumate, care pot irita pielea și modifica flora vaginală.
- Poartă lenjerie confortabilă: Optează pentru lenjerie din bumbac, care permite pielii să respire și reduce riscul de iritații. Evită materialele sintetice, care pot crea un mediu umed favorabil dezvoltării bacteriilor.
- Evită băile lungi sau băile fierbinți: Deși relaxante, băile prelungite în apă fierbinte pot contribui la uscarea și iritarea pielii. În schimb, optează pentru dușuri scurte și plăcute.
- Hidratare adecvată: Pe lângă igiena externă, bea suficientă apă pentru a menține hidratarea corespunzătoare a întregului corp, inclusiv a pielii și a mucoaselor.
Alimentația și hidratarea: Cum să îți menții sănătatea în timpul menstruației
O dietă sănătoasă și o hidratare corespunzătoare pot ajuta la gestionarea simptomelor menstruației, cum ar fi crampele, balonarea și schimbările de dispoziție.
- Consumul de alimente bogate în fier: Menstruația poate cauza pierderi de fier, mai ales în cazul unui flux abundent. Alimentele bogate în fier, cum ar fi spanacul, fasolea, carnea roșie slabă și lintea, te pot ajuta să refaci aceste rezerve.
- Alimente bogate în calciu și magneziu: Calciul și magneziul pot ajuta la reducerea crampelor menstruale și a balonării. Consumul de iaurt, migdale și verdețuri cu frunze este o modalitate excelentă de a obține acești nutrienți.
- Evită alimentele procesate și zahărul în exces: Alimentele bogate în sare și zahăr pot agrava balonarea și retenția de apă, așa că încearcă să le eviți pe parcursul menstruației.
- Bea suficientă apă: Hidratarea este esențială pentru a preveni retenția de apă și a reduce balonarea. Bea cel puțin 8 pahare de apă pe zi pentru a menține echilibrul lichidelor în corp.
Exerciții fizice: Beneficiile activităților fizice în timpul menstruației
Deși multe femei pot evita exercițiile fizice în timpul menstruației din cauza disconfortului, activitatea fizică moderată poate aduce numeroase beneficii:
- Reducerea crampelor: Exercițiile fizice stimulează circulația sângelui și pot reduce severitatea crampelor menstruale. Exercițiile de intensitate redusă până la moderată, cum ar fi yoga, mersul pe jos sau înotul, sunt deosebit de utile.
- Îmbunătățirea dispoziției: Menstruația poate fi asociată cu schimbări de dispoziție din cauza fluctuațiilor hormonale. Exercițiile fizice eliberează endorfine, care pot îmbunătăți starea de spirit și pot reduce simptomele de anxietate sau depresie.
- Combaterea oboselii: Activitatea fizică moderată poate combate oboseala asociată menstruației și poate crește nivelul general de energie.
În concluzie, gestionarea menstruației implică alegerea produselor de igienă potrivite, menținerea unei bune igiene intime, adoptarea unui regim alimentar sănătos și efectuarea de exerciții fizice regulate. Fiecare femeie este diferită, iar ceea ce funcționează pentru una poate să nu fie potrivit pentru alta, așa că este important să încerci diferite strategii pentru a vedea ce te face să te simți cel mai bine.
Impactul menstruației asupra sănătății mentale
Menstruația nu afectează doar corpul fizic al unei femei, ci poate avea și un impact semnificativ asupra sănătății mentale și emoționale. Schimbările hormonale care apar pe parcursul ciclului menstrual pot influența starea de spirit, nivelul de energie și capacitatea de a face față stresului. Este important să înțelegem cum ciclul menstrual poate afecta sănătatea mentală și emoțională pentru a ne putea gestiona mai bine aceste schimbări.
Legătura dintre menstruație și sănătatea mentală: Cum influențează ciclul menstrual stările emoționale
Ciclul menstrual este controlat de o serie de hormoni care fluctuează pe parcursul lunii, iar aceste fluctuații hormonale au un efect direct asupra creierului și stărilor emoționale. Principalii hormoni implicați sunt estrogenul și progesteronul, care variază în funcție de fazele ciclului menstrual și care au o influență asupra neurotransmițătorilor responsabili de starea de spirit, cum ar fi serotonina și dopamina.
- Faza foliculară (înainte de ovulație): În această fază, nivelurile de estrogen cresc, ceea ce poate avea un efect pozitiv asupra dispoziției. Estrogenul este cunoscut pentru rolul său în stimularea producției de serotonină, un neurotransmițător care reglează starea de bine. De aceea, multe femei se simt mai energice, optimiste și fericite în această perioadă a ciclului.
- Ovulația: În perioada ovulației, nivelurile de estrogen și testosteron ating vârfuri, ceea ce poate duce la o creștere a energiei, încrederii și dorinței sexuale. Multe femei raportează o stare de bine și o mai mare productivitate în această fază.
- Faza luteală (după ovulație): După ovulație, nivelurile de progesteron cresc semnificativ, iar nivelurile de estrogen scad. Progesteronul are un efect calmant, dar pentru unele femei, această schimbare hormonală poate duce la sentimente de iritabilitate, anxietate sau chiar tristețe. În plus, nivelurile mai scăzute de estrogen pot afecta producția de serotonină, ceea ce poate contribui la apariția schimbărilor de dispoziție.
- Menstruația: În timpul menstruației, atât estrogenul, cât și progesteronul ating cele mai scăzute niveluri, ceea ce poate cauza o stare de oboseală sau melancolie. Totuși, odată ce ciclul reîncepe și nivelurile de estrogen încep să crească, multe femei simt o îmbunătățire a stării de spirit.
Sindromul premenstrual și tulburările de dispoziție
Unul dintre cele mai frecvente fenomene asociate cu ciclul menstrual și sănătatea mentală este sindromul premenstrual (SPM). SPM se referă la o serie de simptome fizice și emoționale care apar cu câteva zile până la două săptămâni înainte de menstruație, în faza luteală a ciclului menstrual. Aceste simptome variază în intensitate de la o femeie la alta, dar cele mai frecvente includ:
- Iritabilitate și stări de nervozitate
- Anxietate și neliniște
- Depresie ușoară sau senzații de tristețe inexplicabilă
- Oboseală și dificultăți de concentrare
- Schimbări de dispoziție rapide și sensibilitate emoțională crescută
- Insomnie sau tulburări ale somnului
SPM afectează o proporție semnificativă a femeilor și poate avea un impact negativ asupra vieții de zi cu zi, relațiilor și performanței la locul de muncă. În cazuri severe, unele femei pot suferi de o formă mai gravă a SPM numită tulburare disforică premenstruală (TDPM), care este caracterizată de simptome emoționale extreme, cum ar fi depresia severă, izbucniri de furie sau anxietate debilitantă.
Cauzele SPM și TDPM
Cauzele exacte ale SPM și TDPM nu sunt complet înțelese, dar cercetările sugerează că fluctuațiile hormonale și sensibilitatea neurotransmițătorilor precum serotonina joacă un rol important. Unele femei sunt mai sensibile la aceste fluctuații, ceea ce explică de ce nu toate femeile experimentează SPM sau TDPM în același mod.
De asemenea, factori precum stresul, lipsa somnului, alimentația deficitară și lipsa de exerciții fizice pot exacerba simptomele. Problemele de sănătate mintală preexistente, cum ar fi depresia sau anxietatea, pot crește riscul dezvoltării TDPM.
Metode de gestionare a SPM și a tulburărilor de dispoziție
Există mai multe strategii care pot ajuta la gestionarea simptomelor SPM și la îmbunătățirea stării de spirit în perioada premenstruală:
- Exercițiile fizice regulate: Activitatea fizică eliberează endorfine, care sunt responsabile pentru îmbunătățirea stării de spirit și reducerea stresului. Exercițiile regulate pot ajuta la diminuarea anxietății și a iritabilității asociate cu SPM.
- Alimentația sănătoasă: O dietă bogată în alimente integrale, fructe și legume poate ajuta la stabilizarea nivelurilor de zahăr din sânge și poate reduce balonarea și oboseala. Evitarea alimentelor procesate, a cofeinei și a zahărului rafinat poate ajuta la reducerea simptomelor SPM.
- Tehnici de gestionare a stresului: Meditația, yoga și tehnicile de respirație profundă pot ajuta la reducerea nivelului de stres și la îmbunătățirea stării generale de bine în timpul ciclului menstrual.
- Suplimente și tratamente hormonale: În unele cazuri, suplimentele alimentare precum vitamina B6, calciul și magneziul pot fi utile pentru reducerea simptomelor SPM. Dacă simptomele sunt severe, medicul poate recomanda tratamente hormonale, cum ar fi contraceptivele orale sau antidepresivele, pentru a echilibra hormonii și a reduce tulburările de dispoziție.
- Odihna adecvată: Somnul de calitate este esențial pentru gestionarea simptomelor emoționale. Încearcă să îți stabilești o rutină de somn regulată și să eviți stimulentele înainte de culcare.
Ciclul menstrual influențează în mod direct sănătatea mentală și emoțională, iar fluctuațiile hormonale pot duce la schimbări de dispoziție și alte simptome emoționale, cum ar fi iritabilitatea, anxietatea sau depresia. Înțelegerea modului în care aceste schimbări hormonale afectează stările mentale și emoționale poate ajuta femeile să gestioneze mai bine simptomele și să adopte strategii pentru a-și menține bunăstarea pe parcursul ciclului menstrual. Gestionarea adecvată a stresului, alimentația sănătoasă, exercițiile fizice și odihna pot contribui semnificativ la reducerea impactului menstruației asupra sănătății mentale.
Menopauza și tranziția
Menopauza este un moment semnificativ în viața unei femei, marcat de schimbări hormonale și fiziologice importante. Aceasta marchează sfârșitul perioadei reproductive și poate aduce cu sine o serie de simptome și provocări fizice și emoționale.
Înțelegerea procesului de tranziție către menopauză și cum să îți gestionezi sănătatea după acest moment este esențială pentru o viață echilibrată și sănătoasă.
Ce este menopauza?
Menopauza este definită ca momentul în care o femeie nu mai are menstruație timp de 12 luni consecutive, fără alte cauze medicale sau intervenții chirurgicale care ar putea provoca acest lucru. Menopauza apare în mod natural, în general între vârsta de 45 și 55 de ani, vârsta medie fiind de 51 de ani.
Menopauza este rezultatul scăderii progresive a funcției ovariene și a producției de hormoni sexuali feminini, în special estrogen și progesteron. Acest proces semnalează sfârșitul ciclului reproductiv și al fertilității. Menopauza poate apărea și mai devreme în anumite cazuri, cum ar fi în urma unor intervenții chirurgicale pentru îndepărtarea ovarelor sau ca urmare a tratamentelor pentru cancer (menopauză indusă).
Simptomele și semnele tranziției către menopauză
Tranziția către menopauză, cunoscută și sub numele de perimenopauză, poate începe cu câțiva ani înainte de menopauză propriu-zisă. În această perioadă, femeile pot experimenta o serie de simptome fizice și emoționale cauzate de fluctuațiile hormonale. Simptomele pot varia ca intensitate și durată de la o femeie la alta, dar cele mai comune includ:
- Menstruații neregulate
Una dintre cele mai timpurii semne ale perimenopauzei este modificarea ciclului menstrual. Menstruațiile pot deveni neregulate, fluxul menstrual poate fi mai abundent sau mai redus, iar durata ciclului se poate modifica. Unele femei pot experimenta cicluri menstruale care lipsesc câteva luni, urmate de menstruații mai intense.
- Bufeuri (valuri de căldură)
Bufeurile sunt unul dintre cele mai comune simptome ale tranziției către menopauză. Acestea sunt senzații bruște de căldură, care pot dura câteva minute și care sunt însoțite de transpirații abundente, roșeață a feței și, uneori, palpitații. Bufeurile pot apărea pe parcursul zilei și, adesea, noaptea, interferând cu somnul.
- Transpirații nocturne
Transpirațiile nocturne sunt o formă mai intensă a bufeurilor, care apar în timpul nopții și pot provoca disconfort și întreruperi ale somnului.
- Tulburări de somn
Multe femei în perimenopauză sau menopauză raportează probleme cu somnul, inclusiv insomnie, treziri frecvente în timpul nopții sau dificultăți de adormire. Aceste probleme pot fi agravate de bufeuri și transpirațiile nocturne.
- Schimbări de dispoziție și iritabilitate
Fluctuațiile hormonale pot duce la schimbări de dispoziție, iritabilitate, anxietate sau chiar depresie. Unele femei pot experimenta simptome asemănătoare sindromului premenstrual, iar acestea pot fi agravate de oboseală și stres.
- Scăderea dorinței sexuale și uscăciunea vaginală
Din cauza scăderii nivelului de estrogen, multe femei pot experimenta o scădere a libidoului și uscăciune vaginală. Aceasta poate face actul sexual mai puțin confortabil și poate duce la iritații sau infecții.
- Dureri articulare și musculare
Unele femei pot experimenta dureri articulare sau musculare în perioada de tranziție către menopauză, datorită scăderii nivelului de estrogen, care are un rol protector asupra oaselor și articulațiilor.
- Schimbări ale pielii și părului
Odată cu scăderea nivelului de estrogen, pielea poate deveni mai uscată, mai subțire și mai predispusă la riduri. De asemenea, părul poate deveni mai fragil, iar unele femei pot experimenta căderea părului.
Cum să îți gestionezi sănătatea după menopauză
După menopauză, organismul se adaptează la un nou echilibru hormonal, iar sănătatea generală a femeii poate fi influențată de aceste schimbări. Este important să adopți obiceiuri sănătoase și să ai o abordare proactivă în gestionarea simptomelor pentru a-ți menține calitatea vieții. Iată câteva strategii utile:
- Adoptă o dietă echilibrată și bogată în nutrienți
După menopauză, este esențial să ai o alimentație care să susțină sănătatea oaselor și inimii. O dietă bogată în calciu, vitamina D și proteine ajută la menținerea sănătății oaselor, prevenind astfel osteoporoza. Include în alimentația ta:
- Lactate cu conținut redus de grăsimi, legume cu frunze verzi, broccoli, tofu și somon.
- Alimente bogate în acizi grași omega-3, cum ar fi peștele gras, nucile și semințele, pentru sănătatea inimii.
Este important să reduci consumul de sare și grăsimi saturate pentru a preveni hipertensiunea și bolile cardiovasculare, riscuri care cresc după menopauză.
- Menține-ți sănătatea oaselor
După menopauză, riscul de osteoporoză crește din cauza scăderii nivelului de estrogen, care joacă un rol important în menținerea densității osoase. Pe lângă o dietă bogată în calciu și vitamina D, activitatea fizică regulată, cum ar fi exercițiile de rezistență sau mersul pe jos, poate contribui la menținerea sănătății oaselor.
- Activitate fizică regulată
Exercițiile fizice moderate nu doar că mențin sănătatea oaselor și articulațiilor, dar ajută și la îmbunătățirea stării de spirit, reducerea stresului și prevenirea creșterii în greutate. Exercițiile de rezistență, cum ar fi ridicarea greutăților ușoare sau yoga, pot întări oasele și mușchii, în timp ce exercițiile cardiovasculare, cum ar fi mersul pe jos, alergarea ușoară sau înotul, îmbunătățesc sănătatea inimii.
- Gestionarea simptomelor menopauzei
Dacă simptomele menopauzei, cum ar fi bufeurile și transpirațiile nocturne, sunt severe, există mai multe opțiuni de tratament care pot fi utile:
- Terapia de substituție hormonală (TSH): Aceasta poate ajuta la ameliorarea simptomelor severe ale menopauzei și la prevenirea osteoporozei, dar este important să discuți cu medicul despre riscurile și beneficiile acestui tratament.
- Medicamente non-hormonale: Anumite antidepresive sau medicamente pentru hipertensiune arterială pot ajuta la reducerea bufeurilor.
- Remedii naturale: Unele femei aleg să utilizeze suplimente din plante, cum ar fi extractul de trifoi roșu sau de soia, care pot ajuta la ameliorarea simptomelor. Este esențial să discuți cu medicul înainte de a începe orice tratament natural.
- Îngrijirea sănătății mentale
Schimbările hormonale pot influența sănătatea mentală și starea emoțională. Este important să acorzi atenție semnelor de depresie sau anxietate și să cauți sprijin, fie de la un specialist, fie de la cei apropiați. Tehnicile de relaxare, cum ar fi meditația și yoga, pot ajuta la gestionarea stresului și la îmbunătățirea stării de spirit.
Menopauza este o parte naturală a vieții și, deși poate aduce schimbări și provocări, o gestionare proactivă a sănătății poate contribui la menținerea unui stil de viață echilibrat
Întrebări frecvente (FAQ) despre menstruație
Ce este menstruația și de ce apare?
Menstruația este procesul prin care corpul elimină endometrul, stratul interior al uterului, prin sângerare. Aceasta apare dacă ovulul eliberat în timpul ovulației nu este fertilizat. Menstruația face parte din ciclul menstrual, care durează aproximativ 28 de zile.
Care este durata normală a ciclului menstrual?
Un ciclu menstrual normal durează între 21 și 35 de zile. Durata variază de la o femeie la alta, dar ciclul mediu este de aproximativ 28 de zile.
Cât durează menstruația?
Menstruația durează, în general, între 3 și 7 zile. Unele femei pot avea menstruații mai scurte sau mai lungi, dar orice schimbare semnificativă în durata menstruației ar trebui discutată cu un medic.
Ce este sindromul premenstrual (SPM)?
Sindromul premenstrual (SPM) se referă la simptomele fizice și emoționale care apar cu câteva zile sau săptămâni înainte de menstruație. Simptomele includ iritabilitate, oboseală, balonare, dureri de cap și schimbări de dispoziție.
Este normal să am crampe menstruale?
Da, crampele menstruale (dismenoreea) sunt comune în timpul menstruației, cauzate de contracțiile uterine care ajută la eliminarea endometrului. Dacă crampele sunt foarte dureroase sau debilitante, ar trebui să discuți cu un medic.
Este normal să am o menstruație abundentă?
Un flux menstrual abundent (menoragie) poate fi normal pentru unele femei, dar dacă observi sângerări foarte puternice, care durează mai mult de 7 zile sau necesită schimbarea frecventă a produselor de igienă (la fiecare 1-2 ore), este indicat să consulți un medic.
Pot face exerciții fizice în timpul menstruației?
Da, exercițiile fizice sunt sigure și chiar recomandate în timpul menstruației. Activitățile fizice ușoare, cum ar fi mersul pe jos, yoga sau înotul, pot reduce crampele și îmbunătăți starea de spirit.
De ce mă simt obosită în timpul menstruației?
Oboseala în timpul menstruației poate fi cauzată de pierderea de fier din cauza sângerărilor, dar și de fluctuațiile hormonale. O alimentație bogată în fier și hidratarea corespunzătoare te pot ajuta să te simți mai bine.
Când ar trebui să văd un medic în legătură cu menstruația mea?
Este important să consulți un medic dacă ai menstruații neregulate frecvente, dureri menstruale severe, menstruații abundente sau absente, sau dacă observi schimbări bruște în ciclul tău menstrual. Orice modificare semnificativă în durata, frecvența sau intensitatea menstruației poate fi un semnal de alarmă pentru o problemă de sănătate care necesită evaluare.
10 mituri despre menstruație
Mitul 1:
Nu poți rămâne însărcinată în timpul menstruației.
- Realitate: Deși este mai puțin probabil, poți rămâne însărcinată în timpul menstruației dacă ai un ciclu menstrual scurt și ovulația are loc la scurt timp după menstruație. Spermatozoizii pot trăi în corpul femeii până la 5 zile, deci există o mică șansă de concepție.
Mitul 2:
Menstruația dureroasă este normală și nu necesită tratament.
- Realitate: Deși crampele ușoare sunt comune, menstruațiile extrem de dureroase sau debilitante nu sunt normale. Durerile severe pot fi semnul unor afecțiuni, precum endometrioza sau fibroamele uterine, care necesită tratament medical.
Mitul 3:
Nu poți face sport în timpul menstruației.
- Realitate: Poți face exerciții fizice în timpul menstruației, iar activitatea fizică poate reduce crampele menstruale și poate îmbunătăți starea de spirit. Este recomandat să alegi exerciții ușoare sau moderate, cum ar fi yoga, mersul pe jos sau înotul.
Mitul 4:
Nu poți face baie sau înota în timpul menstruației.
- Realitate: Este perfect sigur să faci baie sau să înoți în timpul menstruației. Cupele menstruale sau tampoanele pot fi utilizate pentru a preveni scurgerile în timpul înotului.
Mitul 5:
Toate femeile au un ciclu menstrual de 28 de zile.
- Realitate: Durata ciclului menstrual variază de la femeie la femeie. Un ciclu menstrual „normal” poate dura între 21 și 35 de zile. Menstruațiile regulate pot avea o durată diferită pentru fiecare femeie, iar schimbările mici nu sunt motive de îngrijorare.
Mitul 6:
Tampoanele pot rămâne blocate în corp.
- Realitate: Este extrem de rar ca un tampon să rămână blocat. Dacă ai dificultăți în a îndepărta un tampon, cel mai probabil este din cauza tensiunii musculare. În cazul în care nu poți scoate un tampon, consultă un medic.
Mitul 7:
Menstruația elimină toxine din corp.
- Realitate: Menstruația este un proces natural care elimină endometrul, stratul interior al uterului, nu toxine. Corpul elimină toxinele prin ficat și rinichi, nu prin menstruație.
Mitul 8:
Nu ar trebui să ai relații sexuale în timpul menstruației.
- Realitate: Relațiile sexuale în timpul menstruației sunt o alegere personală. Dacă ambii parteneri sunt confortabili cu asta, nu există riscuri medicale. Totuși, este important să folosești protecție, deoarece riscul de transmitere a infecțiilor poate fi mai mare în această perioadă.
Mitul 9:
Pierzi mult sânge în timpul menstruației.
- Realitate: Deși poate părea că pierzi mult sânge, cantitatea medie de sânge pierdută pe durata unei menstruații este de aproximativ 30-80 ml (2-6 linguri). Dacă menstruația este foarte abundentă, ar trebui să consulți un medic.
Mitul 10:
Menstruația este ceva de care trebuie să te rușinezi.
- Realitate: Menstruația este un proces natural și sănătos prin care trec toate femeile. Este esențial să existe o educație adecvată și deschidere în legătură cu menstruația, pentru a elimina stigmatizarea și rușinea legate de acest subiect.
Contactați-ne pentru programare sau informații
Contactați-ne astăzi pentru a programa o consultație ginecologică sau pentru orice întrebare aveți.
Suntem aici pentru dumneavoastră și suntem dedicați să vă ajutăm să vă mențineți sănătatea ginecologică.
Royal Hospital Bucharest 021.9095
Echipa noastră de specialiști
La Royal Hospital, suntem mândri să avem o echipă dedicată de medici specialiști în ginecologie și sănătatea sânului, cu o vastă experiență. Echipa noastră este aici pentru a vă oferi cea mai bună îngrijire și suport.